Fiecare cu ce-l doare

Scriu acest post la nervi.. Si probabil o sa spuneti ca-s eu nebuna, asta este:).
De ce parintii nu accepta faptul ca copii lor cresc? /:) De ce nu realizeaza ca numai au 5 ani sa stea cu "mami" in bucatarie sa faca "prajiturele" si "tortulet" /:).
Ei bine, acest Craciun pentru mine a fost ca de fiecare data, o noua perioada in care ma uitam la celelalte persoane care erau la masa cu mine cum baga in ei in special slanina si ciocolata. Pentru asta este Craciunul? Sa faci mancare cat pentru un bloc si sa bagi in tine ca spartul o saptamana?
Depasim momentul si revenim la problemele mele :"> In toata aceasta perioada am auzit numai "Laura, nu vii s-o ajuti pe mama sa faca nu stiu ce?", "Lauraaaaa, tu de ce nu mananci aia si aia si aia?" 8-|, "Laura, la cat pleci?".
Dragilor, am crescut, numai am chef, numai am placerea de a sta langa voi sa va aud glumele proaste sau sa va vad falsa bucurie la deschiderea cadourilor.
Si daca nu mai stau cu voi, asta nu inseamna ca trebuie sa intrati in camera la mine din 5 in 5 minute sa vedeti ce fac pentru ca fac BINE 8-| Si nici n-am nevoie de spioni care sa vada la ce ora ma culc sau ma trezesc.

P.s.:Stiu ca peste ani am sa regret ce spun acum:-@ Dar pur si simplu sunteti prea plictisitori..8-| [In special tata care a batut vreo 2 luni apropouri sa fac revelionul acasa :)].
P.p.s.:Am scris fara diacritice de lene.